HoD: Gide
02 Oct 2010 2 comentarii
in fraze memorabile, highlight of the day
” E drept ca nu exista inchisoare(intelectuala) din care un spirit viguros sa nu scape; si nimic din ceea ce te indeamna la revolta nu este periculos in mod definitiv- desi revolta poate deforma caracterul(il contorsioneaza, il il tulbura, il inaspreste, il indeamna la indeamna la o siretenie nelegiuita); si copilul care nu cedeaza la infulentele familiale o foloseste pentru a descatusa din ea primele izbucniri ale energiei sale. Dar chiar si educatia care contrriaza copilul, oferindu-i oprelisti, il fortifica. Cele mai jalnice victime sunt victimele adularii.Pentru a-i detesta pe cei ce te flateaza. e nevoie de o mare forta de caracter. Cati parinti n-am vazut(mame, in special) bucurosi sa descopere si sa incurajeze in copiii lor cele mai prostesti aversiuni, ranchiunele cele mai injuste, lipsa de intelegere, fobii…La masa:”Las-o pe aia;nu vezi ca-i prea grasa?Scoate-i pielita.Asta nu-i destul de prajita”…Seara, afara: ” Vai, un liliac, acopera-ti capul, o sa-ti intre in par.”Etc.Dupa ei, carabusii musca, lacustele inteapa, rimele iti fac negi.Absurditati echivalente in toate domeniile, intelectual, moral, etc.”(A. Gide, “Falsificatorii de bani”, 1925)
Am citat pe Gide, care de altfel a facut deliciul lecturilor mele de adolescenta, si pe care l-am uitat pe raft o perioada lunga de timp. Nu m-as fi asteptat ca o cugetare cum e cea cuprinsa in randurile de mai sus sa fie inca atat de actuala, si sa aiba o legatura atat de stransa cu mai de mult descrisii “helicopter parents”de care ma lovesc parca din ce in ce mai des in ultima vreme. SI care ma fac sa fiu cu atat mai recunoscatoare celor care m-au crescut pentru ca nu si-au proiectat temerile asupra mea si pentru ca m-au lasat sa descopar lumea asa cum e ea.( si sa mananc turtele de pamant cu frunse pe care le faceam la 3 ani;-)
unul din cele mai importante lucruri
03 Dec 2009 2 comentarii
cateva randuri despre un subiect la care ne gandim mereu, despre care s-a mai scris si care poate fi usor plictisitor pentru unii- mie mi se pare de cea mai mare importanta si vreau sa marchez asta.
de multe ori, in vremurile in care castigam bine, suntem sanatosi, avem partenerul pe care ni l-am dorit, totul functioneaza perfect, avem tendinta de a spune ca am facut alegerile potrivite, si meritul este al nostru. insa cand lucrurile incep sa scartaie, cand sanatatea ni se subrezeste, banii par a fi din ce in ce mai putini, iar relatia de cuplu incepe sa nu mai fie satisfacatoare, incepem sa ne rugam lui Dzeu si sa-i cerem ca lucrurile sa revina la normal. Intrebarea este, de ce atunci cand totul e minunat, nu ne oprim sa-I si multumim, sa-I si spunem cat de mult inseamna pentru noi dragostea Lui? Sunt o persoana cu frica de Dzeu, nu exagerez in manifestarile mele religioase, incadrandu-ma in limitele normalitatii, nefacand parada cu credinta mea. Si de aceea, incerc sa nu las o zi sa treaca fara sa multumesc Domnului pentru tot ceea ce mi-a dat, si pentru ca e prezent in viata mea. Asta e unul dintre cele mai importante lucruri.
“lucrurile mici fac viata frumoasa”
09 Sep 2009 2 comentarii
Asa cum remarcam intr-un “tweet”de data recenta, acest blog s-a dovedit util in ceea ce ma priveste( despre parerea altora nu pot comenta)-am invatat multe lucruri despre mine, despre ceea ce-mi place sau imi repugna, despre importanta celor apropiati, despre ceea ce are valoare pentru mine. E trist ca a trebuit sa treaca 30 de ani pana sa realizez asta, altii au crize de identitate si-si descopera eul mult mai devreme:-) Mi-am dat seama despre asta recitind postari mai vechi, revazand fotografii care mi-au placut mult… Uite una, de exemplu:intotdeauna am crezut ca nu-mi plac florile. Initial, motivand ca ma intristeaza moartea lor, apoi ca n-am timp de ele etc. Iar acum am observat, contempland pozele mele cu flori, ca de fapt le iubesc si mi-ar placea sa le am aproape.
Si am mai remarcat un lucru: ca pentru mine are valoare in general ceea ce nu se poate cumpara cu bani. SI ca apreciez calitatea prieteniei cu un om, nu cantitatea prietenilor(uite de asta m-am intalnit cu tine astazi, Nora! pentru ca insemni mult pentru mine si esti un om deosebit).
E util blogul meu, macar si numai pentru constatarile facute despre propria mea persoana! Ma ajuta sa ma inteleg si sa-i inteleg si pe cei din jur. Cateodata mi-as dori ca si celilalti sa aiba o astfel de oglinda, in care sa se reflecte adevarata lor imagine, si care sa-i faca sa se corecteze.
inceput de septembrie
02 Sep 2009 Scrie un comentariu
Imi revine in minte titlul romanului lui Samuel Butler “The Way of All Flesh”(tradus la noi “si tu vei fi tarana”)- de fiecare data cand viata ma aduce in situatii conflictuale, in care ma simt obligata sa particip afectiv, sa ma aprind, sa-mi spun punctul de vedere, sa incerc sa schimb mersul lucrurilor… Si-mi prinde bine sa ma readuc cu picioarele pe pamant, gandindu-ma ca milioane de oameni s-au straduit sa schimbe lumea, sa schimbe pe cei de langa ei, consumand energie, timp, nervi si bani, pentru ca final sa ajunga tot acolo unde ajungem toti- sa fie tarana. NU incerc sa spun ca e normal sa fii pasiv, sa nu lasi nimic sa te afecteze si la finalul vietii sa te lauzi ca ai fost un om netulburat. Insa in momente ca acestea, dupa o zi al carei final l-am visat, dorit, asteptat, numai ca sa ajung acasa sa-mi plang nervii zdruncinati, parca ma alina ideea ca uneori e mai bine s- o iau incet, sa ma consum mai putin, pentru ca la final, indiferent de cate eforturi am facut si de cat m-am straduit, indiferent pe cati oameni m-am suparat si de cati oameni am incercat sa schimb, de murit noi toti o sa murim la un moment dat, lumea va fi la fel, steaua mea va fi apus, iar eu nu voi fi ramas decat cu un telomer mai scurt decat media.
Asa ca e timpul sa beau un pahar cu lapte cald si sa ma intind in pat o jumatate de ora, cu siguranta dup-aceea totul va avea un “silver lining”
“a fi” versus “a avea”
30 Iun 2009 2 comentarii
in fraze memorabile Etichete:"a fi" versus "a avea"
Fara prea multa introducere, citez niste cuvinte memorabile la a caror esenta ne gandim din ce in ce mai rar :
“O parte se conjuga cu verbul “a avea”, cealalta parte se conjuga cu verbul “a fi”; important este ca partea lui “a fi” sa fie macar egala cu a lui ” a avea”. Cei pentru care “a fi” atarna mai mult decat “a avea” sunt cei care traiesc pentru a sti, pentru a afla, ceilalti sunt robii obiectelor, robi strict ai materiei. Orizontul lor este marginit de obiecte ca de un parapet. Ei sufera de o incurabila orbire spirituala.”
(am citat dintr-un volum foarte drag mie, care se intituleaza “Arta conversatiei”)
citat-Brancusi
14 Iun 2009 Scrie un comentariu
Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe.
Soren Kierkegaard
04 Apr 2009 Scrie un comentariu
“If I were to wish for anything, I should not wish for wealth or power but for the passionate sense of potential”
poezie
01 Apr 2009 Scrie un comentariu
La beauté
Je suis belle, ô mortels ! comme un rêve de pierre,
Et mon sein, où chacun s’est meurtri tour à tour,
Est fait pour inspirer au poète un amour
Éternel et muet ainsi que la matière.
Je trône dans l’azur comme un sphinx incompris ;
J’unis un coeur de neige à la blancheur des cygnes;
Je hais le mouvement qui déplace les lignes,
Et jamais je ne pleure et jamais je ne ris.
Les poètes, devant mes grandes attitudes,
Que j’ai l’air d’emprunter aux plus fiers monuments,
Consumeront leurs jours en d’austères études ;
Car j’ai, pour fasciner ces dociles amants,
De purs miroirs qui font toutes choses plus belles:
Mes yeux, mes larges yeux aux clartés éternelles !
despre destinatie
23 Mar 2009 Scrie un comentariu
“In calatoria catre obiectivul tau, fii atent la drumul care te duce spre el. Drumul te va invata care e cel mai bun mod de a ajunge acolo.”
Cand am citit ceea ce scrie mai sus, m-am gandit la ceea ce a scris R. ca motto pe frontispiciul blogului ei: “Every person, all the events of your life are there because you have drawn them there. What you choose to do with them is up to you.” Pare ca exista cateva puncte comune intre aceste doua cugetari. Anume ca in aceasta calatorie care este viata, fiecare detaliu de pe drumul parcurs are relevanta lui. Aceste detalii nu exista acolo intamplator, ci pentru ca le-am atras acolo prin puterea gandurilor noastre pozitive sau negative. Prin urmare, orice am face, orice ni s-ar intampla, depinde in mare masura de noi. Daca suntem destul de atenti la “semnele de circulatie” de pe acest drum si la reperele pe care orice om care face o drumetie stie ca trebuie sa si le ia, in aceste conditii putem fi siguri ca vom ajunge acolo unde ne dorim.
De aceea am renuntat sa mai dau vina pe unii sau pe altii pentru imaginea pe care o am despre viata mea. Pentru ca daca as fi vrut cu adevarat sa arate altfel, cu siguranta ca as fi reusit s-o schimb, dar daca arata asa cum e azi, cu toti oamenii care o populeaza, inseamna ca numai eu am toata responsabilitatea. Si ma simt intr-un fel mandra de asta.
cuvinte intelepte
22 Mar 2009 Scrie un comentariu
Michelangelo:”David a existat de la inceput in blocul de marmura. Eu nu am facut decat sa inlatur bucatile care nu faceau parte din el(David).” Simplu si profund, in analogie cu lupta continua de a deveni mai bun in anumite privinte: un mai bun profesionist, un mai bun familist, un mai bun orator, un mai bun prieten etc. Ajuta enorm sa-ti cantaresti propria persoana in acesti termeni- tot ceea ce vreau sa devin exista deja in mine, trebuie numai sa am rabdarea si priceperea sa descopar. Si mai inseamna ceva: adaptare. Cu totii avem acele standarde, acele coordonate intre care ne vizualizam. Insa de multe ori, in continua schimbare care este viata, trebuie sa dam uitarii anumite tipare care ne tin pe loc, inlocuindu-le cu unele mai potrivite situatiilor noi. De cate ori nu am avut pe pierdut pentru ca nu am vrut sa ne schimbam, in spiritul “eu intotdeauna am facut asa, si nu vad nici un motiv sa incerc altceva.” Desi eu sunt pedanta si tipicara de fel, am avut intodeauna de castigat cand m-am adaptat. Nu degeaba Darwin a spus “Nu cea ma puternica specie supravietuieste, si nici cea mai inteligenta; supravietuieste aceea care se poate adapta la schimbare.”
Cuvant cu cuvant, pas cu pas fiecare zi de desfasoara in fata ochilor mei, aducand o noua experienta de invatare- pana si cuvintele cu care mi-am inceput ideea au venit catre mine cu un scop.
